După mai bine de două ore de călătorie ies din autobus la o cruce pe care este inscripţionat, cu litere mari “MĂNĂSTIREA CUŞELĂUCA” (peste 120 de kilometri de capitală). Câteva căsuţe, cam 50 la număr, stau tupilate la margine de pădure, în mijlocul lor două biserici - e satul monahal „Cuşelăuca” .

Mănăstirea este ctitoria la 1786 a unei creştine din neam de răzeşi de la Cotiujenii-Mari – Maria Tocanosov. Mai întâi aici a fost o biserică de lemn, care s-a dărâmat. Apoi, peste mai bine de 50 de ani, e zidită biserica de vară „Adromirea Maicii Domnului”, iar cea de iarnă – “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena a fost ridicată în 1855.

În anul 1960, fariseii pun lacăte la cele două biserici. În stăreţie şi adăpostul mănăstirii a fost spital pentru cei care sufereau de boli pulmonare. Biserica de vară e transformată în club, mai apoi devine depozit pentru cărbuni, iar în cea de iarnă “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, din 1968 până în 1970, gospodăria agricolă din localitate deschide o crescătorie de păsări.

După o lungă tăcere de 29 de ani, la Mănăstirea Cuşelăuca se apinde din nou lumina credinţei. Din mulţimea de icoane deosebit de frumoase, după redeschidere, doar patru au revenit în sfântul lăcaş. Pe una din ele, pictată în culori vii, putem citi: „Chipul Preasfinţitei Născătoare de Dumnezeu de la Moldova”. În partea dreaptă, jos, s-a mai păstrat o inscripţie: „Această sfântă icoană a fost pictată şi sfinţită la Athos în Mănăstirea rusească „Sfântul Pantelimon”, iar pe reversul icoanei este fixat şi anul – 1895.

Un tezaur important al Mănăstirii Cuşelăuca este mormântul făcător de minuni al Cuvioasei Agafia. “Se va ruga bine pentru mine, atunci şi eu mă voi ruga pentru voi”. Această inscripţie am citit-o pe mormântul maicii Agafia, cea care a făcut minuni şi continuă să facă. Chiar dacă este înmormântată în anul 1873, la cimitirul mănăstirii, cei care vin de se roagă la ea cunosc vindecări incredibile. Pe lângă faptul că la Mănăstirea Cuşelăuca, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” se află racla cu moaşte a Cuvioasei Agafiei, aici creştini mai vin şi pentru a lua apă vindecătoare de la fântâna suferindei maici.

Text: Dinu Rusu