Print this page

Mănăstirea Rudi

Manastirea Rudi (sau Rughi) este situata pe malul Nistrului la o distanta de 15 km de oraselul Otaci. Este o manastire de calugarite.

În 1777, cu binecuvintarea episcopului Inochentie de la Husi (1752-1782), pe mosia fratilor Andronachi si Teodor Rudea si cu sprijinul financiar al negustorului Donciul din Movilau (Podolia) a fost construita o biserica de piatra cu hramul Sfanta Treime, in stil moldovenesc. Acest fapt a fost consemnat, in limba slavona, intr-o inscriptie care s-a pastrat pana in prezent: "In numele hramului Prea Sfintei Treimi si al Sfantului Nicolae, acest templu e cladit in zilele slavitului domn Grigore Alexandru Ghica Voda si cu binecuvantarea preasfintitului Chir Inochentie, episcopul Husilor, cu staruinta si ingrijirea fericitului ctitor Simion Donciul, negustor din Movilau, pe mosia sus numitului Andronachi Rudea si al fratelui sau Teodor Rudea. Anul 1777, luna iunie in ziua 1." O alta inscriptie spune: "In numele Sfintei Treimi, in zilele blagocestivului domn Grigore Alexandru Ghica, cu blagoslovenia episcopului Inochentie al Husilor, la anul 1777, iunie 1."

Din formularul bisericii Sfanta Treime a schitului Rudi, din anul 1835, citim: "Pamant propriu nu avem, chiliile calugaritelor sunt construite din talazuri, in numar de 19, subventii de intretinere nu primim de nicaieri." Proprietarul Mihail Bogus, acaparand mosia familiei Rudi, a ruinat si mai mult manastirea. A luat cu forta livada, via, pasunile, prisaca. Dar, ca o pedeapsa pentru faradelegile comise, in 1845 moare subit fiica lui Bogus, Anastasia, iar peste un an se stinge cealalta fiica, Ana. La varsta de 62 ani se trece si el din viata. Familia Bogus a fost inmormantata pe teritoriul schitului parasit de calugarite in 1846. Si in prezent se pastreaza o piatra de mormant in partea stanga a bisericii, fiind inscriptionat numele "Mihail Bogus, decedat in 1856". Alaturi de el se afla mormintele fiicelor sale. Pe peretele stang al nartexului din biserica se mai gaseste inca o inscriptie funerara: "Aici se odihnesc trupurile ctitorilor sfantului locas Teodor si Andronachi Rudi".

Biserica ramasa de la schitul Rudi a fost inchisa in 1846 prin decizia autoritatilor eparhiale si a fost data sub supraveghere parohiei din satul Rudi de Jos. Mai tirziu, proprietar devenind un oarecare Mihail Rosea, ruda apropiata a lui Bogus, a fost transformata in locuinta pentru servitori.

In timp, complexul monastic a fost abandonat. Casele s-au ruinat si s-au distrus, ramanand marturie doar temeliile lor, un arc de piatra, pe unde era poarta schitului, si biserica dezvelita complet.

Manastirea Rudi isi reia activitatea la 24 octombrie 1921, prin straduinta arhimandritului Visarion Puiu, a fost aprobata restaurarea ei.

In perioada celui de-al doilea razboi mondial manastirea a fost carmuita de staretul Ioachim Barbus, sub ascultarea caruia se aflau 30 de calugari.

In 1948 arhipastorul Benedict al Chisinaului a fost silit de sovietici sa inchida manastirea Rudi. Averea locasului sfint a fost confiscata, iar calugarii s-au refugiat pe la alte manastiri.

Dupa aceasta in manastire s-a instalat casa de copii, iar mai tarziu complexul monastic a fost transformat in spital de ftiziatrie pentru copii, avand si o scoala. Biserica Sfanta Treime a fost folosita si ca depozit. Spitalul a fost evacuat in 1990 si pana in 1992 manastirea a ramas pustie.

In 1992, in manastirea Rudi au venit si s-au asezat trei calugari: parintele Melchisedec si inca doi calugari din Romania. In 1993 au inceput lucrarile de reconstructie a manastirii.

In 1994 s-a inceput si restaurarea bisericii de vara Sfanta Treime.

Din studiul inginerului-arhitect Nicolae Tiganco "Manastirea Rudi", publicat in 1928, la Chisinau, in cartea "Comisiunea monumentelor istorice": "Locul ales pentru schitul Rudi est unul din cele mai frumoase. Arhitectura bisericii din Rudi are un caracter bine pronuntat al bisericilor moldovenesti din veacul al XVI-lea. Dimensiunile generale ale bisericii nu sunt mari: lungimea — 17,70 m, iar latimea — 12,30 m, inclusiv absidele. Inaltimea peretilor din afara e de 9 m, iar turla cu crucea are 20 m. Planul bisericii este treflat, avand grosimea peretilor de aproape un metru. Tinda se afla in partea sudica a bisericii. In interior pronaosul este despartit de naos printr-un perete sustinut de doi stalpi puternici, avand forma rotunda. Turla bisericii este sustinuta prin tehnologie moldoveneasca — arcuri semicirculare suprapuse. Cele trei abside sunt ornamentate cu arcaturi, in care, dupa traditia moldoveneasca veche, se pictau chipurile sfintilor. Usile si ferestrele cu pervazuri semicirculare nu poarta urme de profilare gotica. Dintre toate bisericile Basarabiei au pastrat aceste profuuri numai usile si ferestrele bisericii Sfantul Dumitru din Orhei, zidita de Vasile Lupu, si ale paraclisului din cetatea Hotinului. Biserica din Rudi, din acest punct de vedere, este monumentul eel mai interesant si Comisiunea monumentelor istorice a avut toate motivele sa o declare in anul 1921 monument istoric, construit in vechiul stil moldovenesc".

Sursa:moldova.org